Peste 2000 de muncitori au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva politicilor fiscale, în capitala României, București.
Pe 13 mai 2024, Blocul Național Sindical au organizat un miting de protest, împreună cu cele 29 de federații afiliate, începând cu ora 10.00, în fața Guvernului României, sub sloganul „Respect pentru muncă și pentru cei care muncesc!. Muncitorii din România nu mai vor să fie cobaii unor experimente fiscale!“. Mitingul a fost urmat de un marș către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor, începând cu ora 12.00.
Context
Creșterea PIB-ului României se menține în top 5 în Europa de peste 2 ani. Deși România este una dintre țările cu cea mai mare creștere economică din UE, are cea mai mare rată de risc de sărăcie în muncă – aproape dublă față de media UE. Toate acestea în timp ce procentul de ocupare a forței de muncă a crescut.
„În 2023, ponderea veniturilor fiscale în PIB era de doar 27,1%, mult sub media UE de 40,4% în aceeași perioadă. Situația se datorează, pe de o parte, unui sistem fiscal deficitar și, pe de altă parte, unei evaziuni fiscale cronice.
spun sindicaliștii.
În prezent, România are una dintre cele mai mici rate de impozitare a averii și a capitalului din Europa! În prezent, România colectează doar 4,7% din PIB ca venituri fiscale din impozitul pe venit și din impozitul pe profit. Media europeană este de aproape trei ori mai mare – 13,3%!“
Context
Unele dintre revendicările cerute de muncitorii erau un atac direct asupra capitalului, solicitând o impozitare mai mare a „veniturilor personale, bazate pe alte surse decât munca”[capital], România încasând din impozitarea capitalului un procent din PIB mai mic decât media europeană.
[UE colectează în medie 2,3% din PIB pe baza impozitării capitalului, în timp ce România colectează doar 0,9%].
Au existat și alte cereri care nu ar schimba nimic fundamental, de exemplu mutarea impozitării forței de muncă de la muncitor la capitalist. Acest lucru nu ar schimba mare lucru, pentru că în România majoritatea angajatorilor plătesc taxe în numele muncitorilor pe care îi angajează. Ceea ce s-ar schimba, de exemplu, ar fi prețul asigurărilor de sănătate pentru persoanele fără loc de muncă, pentru că prețul asigurări de sănătate așa-zis opționale este setat la echivalentul a 10% din 6 salarii minime brute.
Cu toate acestea, protestatarii rezumă simplu: […] angajații din România își asumă povara finanțării bugetului public, în raport cu PIB-ul similar cu media europeană. În schimb, pentru angajatori, dar și pentru alte categorii de persoane care obțin alte venituri decât cele din muncă[e.n. – Capital], situația este similară cu cea a unui paradis fiscal.
Bineînțeles, nicio schimbare a formei de impunere fiscală nu poate determina o schimbare esențială dintre muncă si capital. Totuși această activitate de luptă de clasă ne arată limitele sistemului, in care singurul lucru pe care îl putem schimba in perioade ca acestea, ne-revoluționare, este forma relațiilor de repartiție ale capitalului si nu relațiile de producție.
Protestul
Câțiva membri ai GAS s-au alăturat protestului în semn de solidaritate cu muncitorii din acea zi, însă după ce discursurile s-au terminat și nu la mult timp după ce a început marșul, un sindicalist i-a văzut pe tovarășii noștri împărțind pliante și vorbind cu muncitorii [probabil că sindicalistul a crezut că suntem de la un partid politic]. Acesta a intervenit pentru a-i opri, cerându-le polițiștilor care păzeau marșul să îi dea afară pentru că nu fac parte din sindicate,deși a existat o invitație publică la protest pe rețelele de socializare ale confederației sindicale. Având în vedere oportunismul partidelor politice din România, pare o reacție corectă. Muncitorii, în special cei organizați, sunt sceptici față de partidele politice și acesta este un lucru bun. Arată că există o dezamăgire în sistemul actual: fie că e din cauza lipsei unui partid de stânga notabil, fie că e din cauza nivelului de trai scăzut al muncitorilor din România sau din orice alt motiv, nu contează. Este o luptă directă împotriva capitalului promulgată de clasa muncitoare, singura acțiune care poate dezvolta conștiința de clasă.
La protest au fost câteva discursuri, cele mai notabile au sugerat că:
“Am votat pentru roșii (Partidul Social Democrat, PSD), portocalii (PMP, un partid liberal-conservator), galbeni (PNL, partidul liberal) și albaștri (USR, fostul partid anticorupție, liberalii de centru-dreapta).”
“Suntem dezamăgiți că suntem în număr atât de mic – 2000 de persoane. La începutul anului 2000, am fi fost aici 20.000 – 30.000 de protestatari. Problema este ignoranța.
Vor fi alegeri și din acest motiv trebuie să punem presiune pe politicieni pentru a ne câștiga votul. Vom protesta până la alegeri”.
“Vrem să impozităm capitalul.”
Concluzii
Deși discursurile liderilor de sindicat au fost destul de elocvente și hotărâte, nu a părut că participanții au fost la fel de convinși de importanța subiectului. De asemenea, discursurile care se refereau la „a fi mințiți de conducerea aleasă” au fost suficient de vagi pentru a-i face pe unii sindicaliști să creadă că ar trebui să încercăm să-i alegem pe cei care nu au fost încă la guvernare, și anume partidul de extremă dreapta AUR. Având în vedere că AUR este cel mai mare partid anticorupție care a fost doar în opoziție până acum și are un discurs populist, ne-am putea aștepta la o creștere în alegeri pentru un astfel de partid. Acest lucru s-a mai întâmplat înainte cu USR, care avea politici economice interne similare, dar adoptase un discurs mult mai pro-UE, în timp ce retorica AUR este virulent naționalistă. Cu toate acestea, după o scurtă perioadă ca partener junior într-o coaliție de guvernare, popularitatea USR s-a prăbușit de la 16% în 2020 la 8% în sondaje în acest moment.
Anticorupția este un val pe care atât USR, cât și AUR l-au folosit pentru a câștiga tracțiune politică, însă se pare că acest val ar putea ajunge în cele din urmă la final. Acest sfârșit ar putea fi fie pentru că toate partidele politice care au fost anticorupție s-au dovedit a fi ușor de asimilat de sistem, dar ar putea fi și pentru că se transformă în anticomunism pur și simplu. Prin felul în care extrema dreaptă numește problemele provocate de către capitalism astăzi – „neomarxism” sau „sexomarxism”.
Acest fenomen anticorupție, ca și „neomarxismul” și „sexomarxismul”, este o mistificare a capitalului și a antagonismelor pe care acesta le produce. Anti-corupția ca și retorică există de ceva vreme în tot fostul bloc estic. Ne interesează nu pentru că dominația capitalurilor naționale este cumva mai preferabilă celei a capitalului străin, ci pentru că, cel puțin în Europa de Est, retorica anticorupție este o puternică retorică anticomunistă deghizată. Care echivalează capitalismul de stat/capitalismul birocratic cu socialismul și, de asemenea, echivalează corupția din perioada de austeritate din anii ’80 cu socialismul însuși. PiS din Polonia este unul dintre cele mai notabile partide care utilizează o astfel de retorică, dar există și alte exemple: PP din Bulgaria, alianța SPN din Serbia, USR și AUR din România, etc.
Revenind la protest: după ce am mărșăluit din Piața Victoriei spre Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor, protestul s-a încheiat cu primirea unei delegații reprezentând sindicaliștii pentru consultări de către o echipă din Ministerul Finanțelor. Delegația a fost formată din trei lideri: liderul Federației IndustriALL, liderul Federației Sindicatelor Ford și Federația Națională Feroviară a Mișcării Sindicale a Vagoanelor, condusă de liderul confederației (BNS).
În cadrul acestei reuniuni, confederația ne spune că:
– În cadrul reuniunii, delegația BNS a cerut echipei MF să ia măsuri pentru reducerea impozitelor pe muncă și să demareze de urgență o reformă fiscală, implicând și consultând sindicatele și patronatele.
– De asemenea, delegația BNS a transmis echipei MF îngrijorările cu care se confruntă confederația în ceea ce privește creșterea datoriei publice și posibilele semnale în spațiul public privind stabilirea viitoarelor cote de impozitare a veniturilor/impozitare progresivă.
– Totodată, delegația BNS a informat echipa Ministerului Finanțelor că a solicitat Guvernului un raport de informare cu privire la nivelul redevențelor percepute de Executiv.
Aceste revendicări trebuie susținute și duse mai departe, lupta de clasă este singura modalitate prin care muncitorii au câștigat vreodată ceva.