Ultimele luni au adus o deteriorare semnificativă a nivelului de trai al maselor în România și pretutindeni în Europa, în special în contextul crizei energetice și a creșterii prețurilor. Politicile autorităților locale de a ignora nevoia de locuire și a evacua în mod abuziv oameni în plină iarnă, laolaltă cu prețurile tot mai inaccesibile ale chiriilor și ale facturilor, au scos în stradă în repetate rânduri chiriașii din Cluj-Napoca și București. Oamenii cer, printre altele, acces la locuințe sociale, plafonarea chiriilor și a prețurilor la energie și oprirea imediată a evacuărilor forțate care țintesc în principal populația de etnie romă.
Sâmbătă, pe 17 decembrie, la Cluj-Napoca, grupul de inițiativă Căși Sociale ACUM a organizat un marș cu ocazia comemorării a 12 ani de la evacuarea criminală a 350 de persoane de etnie romă din locuințele lor de către primărie, urmată de relocarea forțată lângă o groapă de gunoi. Sub sloganul “Ieșim în stradă până nu ne scot ei”, manifestanții au celebrat rezistența neîntreruptă a persoanelor evacuate și au protestat împotriva evacuărilor, scumpirilor și a inaccesibilității locuințelor.
Demonstrația nu este una singulară. Cu mai puțin de o lună în urmă, pe 24 noiembrie, a avut loc Marșul Nemulțumirii de la Cluj, un efort comun al Căși Sociale ACUM și al altor inițiative precum Gastivists, Fridays for Future, Sindicatul Elevilor și Studenților Militanți, împreună cu Grupul de Acțiune Socialistă (GAS), care a subliniat necesitatea construcției unei alternative politice la un sistem exploatator care nu va asculta revendicările maselor. Marșul a pichetat Primăria Cluj-Napoca și sediile partidelor, cu un mesaj categoric împotriva sistemului capitalist și exploatatorilor din cadrul acestuia, autorităților locale și corporațiilor energetice. S-au solicitat următoarele:
- Costurile locuinței și utilităților să nu depășească 20% din venituri.
- Salariile și pensiile să crească pe măsura costurilor traiului.
- Să se reducă si să se plafoneze prețurile de pe piața energiei, la alimente si la locuințe.
- Tarifele sociale la utilități să se aplice la toți cei care câștigă sub venitul mediu pe economie.
- Numărul de locuințe sociale să crească în funcție de nevoile reale.
- Să se reglementeze chiriile.
Cu câteva săptămâni înainte, pe 12 noiembrie, chiriașii din București au ieșit în stradă la Marșul pentru Locuire, la inițiativa Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire și a organizației E-Romnja. În cadrul acțiunii s-au împărtășit experiențele personale traumatizante ale multor oameni în lupta lor pentru locuințe sociale, în care s-au lovit de birocrație dezumanizantă, dispreț, rasism și clasism. S-au strigat cerințe radicale de abolire a pieței imobiliare, de pe urma căreia un număr infim de oameni beneficiază, noua clasă funciară, și în cadrul căreia majoritatea suferim. Protestatarii au revendicat:
- Plafonarea costurilor la energie și chirie
- Oprirea evacuărilor
- Relocarea adecvată a persoanelor deja evacuate
- Creșterea stocului de locuințe publice
- Acces facil la locuințe sociale prin simplificarea procedurilor și instruirea personalului pentru a-i ajuta pe oameni să depună documentele în loc să-i umilească sau să-i deruteze
- Finalizarea blocurilor de locuințe sociale din Prelungirea Ghencea
- Accesarea fondurilor disponibile prin Ministerul Dezvoltării de către primării pentru construirea de locuințe publice, sociale și de necesitate
Mai multe alte proteste și greve au avut loc în aceeași perioadă, printre care greva personalului ambulanțier, semn clar al refuzului crescând al maselor de a mai accepta deteriorarea nivelului de trai pentru profitul clasei capitaliste.
Criza, prilej de profit
Deși majoritatea populației este împinsă în sărăcie și într-un viitor nesigur, criza economică și energetică pe care sistemul o traversează reprezintă oferă avantaje proprietarilor, dezvoltatorilor imobiliari, băncilor și corporațiilor energetice.
Un raport al analiștilor imobiliari Blitz arată că prețul chiriilor din Cluj-Napoca a crescut în medie cu aproape 7% în luna octombrie, creșterea ajungând până la 23,5% în anumite cartiere. Și în ceea ce privește prețul de vânzare, s-au înregistrat creșteri ușoare. Și orașele București și Brașov au înregistrat, de asemenea, creșteri în prețurile imobiliare.
În același timp, companiile energetice au înregistrat profituri record în comparație cu anul precedent, deși aceeași comparație ne arată că acestea au redus, de fapt, producția. Scumpirile la combustibilii fosili și la energia electrică au permis gigantului Petrom, controlat de corporația austriacă OMV, să-și mărească de cinci ori profitul în doar nouă luni.
Și băncile au profitat de criză, mărind ratele dobânzilor. În al treilea trimestru al 2022, indicele ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) a ajuns la 8%, aducând sectorului bancar un profit de 7,6 miliarde lei în nouă luni.
Aceste cifre ne arată realitatea sistemului capitalist. În perioadele de criză, populația decontează pierderile, iar băncile și corporațiile își numără banii.
Statul, complice la sărăcirea populației
Decizia autorităților de a liberaliza piața energetică, precum și refuzul de a plafona prețurile la chirie, imobiliare și alimente de bază permit corporațiilor, băncilor și proprietarilor să-și crească spectaculos profitul în felul acesta, cu prețul aruncării în sărăcie a unei părți tot mai mari din clasa muncitoare a României. Angajați, studenți, pensionari sau copii, cu toții suntem vulnerabili în fața scumpirilor și crizelor. Aceste decizii ale statului nu sunt întâmplătoare, ci demonstrează că autoritățile capitaliste nu acționează în interesul cetățenilor, ci al profitorilor privați.
Compensarea și plafonarea prețurilor la energie și gaze este o măsură insuficientă, care lasă pe dinafară cei mai vulnerabili consumatori prin complicațiile birocratice. Plafonarea nu este decât parțială și pentru o cantitate mică de energie: dacă un consumator depășește 300 kWh/lună, ceea ce e foarte probabil pe timp de iarnă, va fi nevoie să plătească propria consumație integral.
Legea cu privire la plafonare se modifică în mod constant din cauza erorilor și a neclarităților. Ultima formă a legii lovește serios în interesele chiriașilor, conform unei analize realizate la Euronews România.
Plafonarea se aplică automat la primul loc de consum, adică la adresa de domiciliu. Mulți chiriași nu au mutația făcută în locația în care au închiriat, pentru că adesea proprietarii urmăresc să nu înregistreze chiriile la ANAF pentru a nu plăti taxe. În aceste condiții, nu este posibil ca ei să beneficieze de plafonare fără a face mutația, riscând să fie dați afară dacă proprietarul nu e de acord. Și cel mai adesea nu va fi, pentru că asta i-ar îngreuna o posibilă evacuare discreționară. Aceeași problemă îi afectează pe toți cei care nu sunt, în acte, proprietarii locuinței lor. Alte familii vulnerabile cu locuri multiple de consum, inclusiv cele monoparentale, cele cu mai mulți copii sau cu persoane dependente de echipamente medicale, trebuie să înregistreze o cerere pentru plafonare, o procedură birocratică relativ dificilă și care întârzie aplicarea plafonării.
Primăria și autoritățile locale din Cluj refuză de ani de zile să intervină asupra prețurilor crescânde ale chiriilor, în timp ce bucăți tot mai mari din terenul orașului este acaparat de către dezvoltatorii imobiliari, cu care primăria face înțelegeri. Prioritatea autorităților locale este să atragă așa-numiții investitori în ceea ce se vrea a fi un Sillicon Valley de România, nicidecum să se asigure că oamenii pot trăi decent în orașul gentrificat astfel.
Un caz grăitor îl reprezintă proiectul imobiliar Transylvania Smart City, care vizează dezvoltarea unei zone rezidențiale în apropiere de ghetto-ul Pata Rât, unde trăiesc la ora actuală 1500 de persoane rome evacuate forțat de primărie în trecut. Acest proiect va duce, practic, la formarea unei comunități îngrădite în mijlocul unei comunități precare pe care autoritățile încearcă s-o marginalizeze intenționat.
În aceste condiții, tot mai multe persoane se confruntă cu un nivel de trai tot mai dificil în marile orașe ale României și riscă inclusiv să nu-și mai poată permite locuirea.
Evacuările forțate, o realitate zilnică
Evacuarea brutală și abuzivă a celor 350 de romi din Cluj-Napoca de acum 12 ani nu este un incident singular. Autoritățile române aruncă constant în stradă oameni, nu rareori în plină iarnă, cu tot felul de pretexte. Brutalitatea poliției este un fenomen comun în astfel de instanțe, cei evacuați fiind provocați uneori de polițiști. Populația romă este vizată în mod intenționat de aceste demersuri, care adesea iau forma unei „curățenii rasiale” desfășurate în orașe pentru a o împinge la margine.
Adesea, romilor li se refuză complet accesul la vreun fel de locuință după evacuare, sau sunt relocați în zone de hazard sanitar și ecologic. Pata Rât este cel mai semnificativ exemplu în acest sens, dar nu este singurul. În orașul Baia Mare, populația romă ale cărei case au fost demolate de primărie a fost relocată în clădirea dezafectată a CUPROM, întreprindere care se ocupa cu prelucrarea cuprului, metal greu.
Un astfel de incident a avut loc recent în București. Pe 7 decembrie, mai multe familii au fost evacuate forțat prin surprindere dintr-un imobil retrocedat de pe Strada Anton Pann, după ce proprietarul a refuzat să reînnoiască contractele de închiriere. Evacuarea s-a făcut în condiții nelegale și abuzive: locatarii nu au fost înștiințați, niciun executor judecătoresc nu a fost prezent la fața locului, iar jandarmeria a refuzat să prezinte vreun document în acest sens.
Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (FCDL) a mobilizat un protest spontan în fața primăriei sectorului, la care membri GAS s-au alăturat. S-a solicitat o soluționare imediată a problemei, sub forma unor locuințe sociale pentru familiile aruncate în stradă. Niciun document care atestă o bază legală pentru evacuare nu a putut fi identificat până în momentul de față, iar sursele FCDL indică o colaborare ilicită între poliție și proprietarul imobilului.
Să construim o alternativă
De la chirii tot mai inaccesibile la facturi care ne țin cu lumina stinsă, de la evacuări forțate la marginalizare în ghetto-uri, consecințele contradicțiilor inerente sistemului capitalist devin evidente pentru toți cei afectați de ele în situațiile de criză pe care le traversăm. Masele încep să realizeze că nicio autoritate și niciun politician nu va fi acolo să asculte revendicările și să le protejeze interesele. Protestele recente și organizarea la firul ierbii pentru apărarea propriilor drepturi o demonstrează, la fel ca indiferența și intervențiile violente ale puterii.
Este nevoie să construim o alternativă la un sistem care funcționează în acest moment exact așa cum este făcut să funcționeze: asigurând profit exploatatorilor și aruncându-ne tot mai mult în sărăcie. Avem nevoie de locuințe accesibile. Avem nevoie de utilități și transporturi asigurate. Avem nevoie de o planificare urbană care centrează nevoile umane. Avem nevoie să avem controlul asupra modului în care se planifică, se construiește, se produce și se repartizează.
Un prim pas în această direcție este deja făcut, așa cum o demonstrează conținutul programatic al revendicărilor protestelor recente. Conștiința politică a maselor se va ridica în mod inevitabil în aceste contexte. Este nevoie de un instrument pentru a canaliza aceste energii și a lupta în plan politic – ceea ce Grupul de Acțiune Socialistă își propune să fie.